diana iovanovici sosoaca, cristian terhes

De ce senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă are dreptul să intre în instituțiile statului, ca și europarlamentarul Cristian Terheș

Puțină educație juridică nu strică, pentru cei din televiziuni care acuză în mod ignorant și arogant un demnitar al poporului.
Puțină educație juridică nu strică, pentru cei din televiziuni care acuză în mod ignorant și arogant un demnitar al poporului.

Cu toții am văzut situațiile în care se află, astăzi, minerii din Valea Jiului, condițiile de muncă, faptul că nu și-au primit salariile, felul cum au fost tratați inclusiv de către miniștrii muncii, energiei, dar și de către prim-ministrul României. Singurii care au fost alături de mineri chiar în Valea Jiului și la București prin intervențiile lor la ministere, împreună cu domnul Iuliean Horneț, inginer, antreprenor și inventator care este conducătorul Platformei Profesioniștilor Renaștem, și care a venit de urgență cu un pachet impresionant de soluții pentru salvarea sectorului energetic al țării, cu precădere pentru salvarea industriei mineritului, au fost senatoarea Diana Iovanovici Șoșoacă și europarlamentarul Cristian Terheș.

Aceștia au mers la ministere pentru a avea o întrevedere cu miniștrii muncii respectiv energiei. Nu au fost lăsați să intre în audiență de către înșiși jandarmii care păzeau respectivele obiective, pe motiv că nu au voie să intre, pentru că ei apără acele obiective, însă alte persoane erau lăsate să treacă nestingherite.

Bineînțeles că doamna senatoare a încercat să facă tot posibilul să intre, invocând inclusiv legi și articole care îi permit să pătrundă în instituțiile statului și să aibă întrevederi cu respectivii demnitari numiți miniștri care, de asemenea, se află în slujba poporului român. Abuzuri peste abuzuri și iar abuzuri! Însă, mai presus de toate: incultură și lipsă de educație juridică. Este necesară aceasta? Bineînțeles, și vom vedea în cele ce urmează de ce.

Mai menționăm că și diferitele posturi de televiziune aservite altor interese decât cele naționale, la care a fost invitată Diana Șoșoacă, au făcut afirmații, chiar acuzații cu privire la faptul că doamna senatoare a abuzat de funcția dânsei. Chiar și Ion Cristoiu, într-un video ambiguu, a comentat aceste evenimente criticându-i pe cei din PSD, care sunt în opoziție, cum că „s-a dus în Valea Jiului Diana Șoșoacă…”, de parcă aceasta este cea mai slabă senatoare și poate chiar nici nu ar trebui să fie, după felul în care s-a exprimat. Astăzi, mulți o iau în derâdere, o critică, o acuză cum vor ei.

Dar, să vedem ce ne spune domnul Aurelian Pavelescu (avocat), președinte al PNȚCD, despre dreptul Dianei Șoșoacă și al lui Cristian Terheș de a intre în instituțiile statului, conform constituției. Să vedem:

Senatoarea Diana Șoșoacă are dreptul constituțional să intre în ORICE INSTITUȚIE GUVERNAMENTALĂ în temeiul art. 109 (1) din Constituție – „Guvernul răspunde în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate.” Această răspundere conferită de Constituție este generică și nelimitată.
Procedurile prevăzute de Constituție (moțiunile, interpelările, comisiile de control etc.) NU SUNT LIMITATIVE. Un senator sau deputat își exercită mandatele în numele poporului (art. 69 din Constituție), prin urmare dincolo de chestiunile procedurale prevăzute de lege și chiar Constituție, care la rândul lor izvorăsc din VOINȚA POPORULUI. Din această rațiune deputații și senatorii au vocația de a modifica legile și propune poporului modificarea Constituției!
Mandatul de europarlamentar al lui Cristian Terheș izvorăște, de asemenea, din Constituție și Tratatul UE, care au ca fundament suveranitate poporului.
Guvernele, miniștri, alți funcționari publici guvernamentali nu se pot sustrage răspunderii în fața popoarelor pe perioada guvernării, iar deputații și senatorii au dreptul și obligația să-și exercite în mod activ și eficient mandatele în mod continuu!
Dorința guvernelor de a exclude controlul parlamentar plenar și să nu răspundă astfel în fața poporului, înseamnă instaurarea DICTATURII!
ATENȚIE! 1) Parlamentarii „sunt în serviciul poporului” și „orice mandat imperativ este nul” (art. 69): PARLAMENTARII NU SUNT ÎN SLUJBA PARLAMENTULUI, CA INSTITUȚIE!; 2) Parlamentul ca instituție exercită „suveranitatea poporului” (art. 2 și art. 61), fără a se confunda cu parlamentarii care „sunt în serviciul poporului”! Parlamentarii, deși fac parte din parlament, nu se confundă cu instituția parlamentului, sunt instituții constituționale personale cu propriile drepturi și obligații.
Facebook-ul nu este locul propriu pentru dezbateri de specialitate juridică. Fiind însă o chestiune puțin discutată de doctrină, mai deloc, este necesar să fixăm câteva idei în privința rolului constituțional al parlamentarilor. Am expus ieri principalele texte constituționale aplicabile (art. 69, art. 109, art. 2 și art. 61 din Constituție), fiind clare următoarele: 1) „parlamentarii sunt în serviciul poporului și mandatul imperativ este nul” – prin urmare se definesc ca instituții constituționale personale (intuitu personae), cu drepturi și obligații proprii, care survin direct din Constituție; 2) parlamentarii sunt instituții diferite de instituția parlamentului, care este „organul reprezentativ suprem al poporului” (art. 61) și „exercită suveranitatea națională” (art. 2) – parlamentul este o instituție colectivă; 3) parlamentarii nu reprezintă parlamentul, ci reprezintă poporul, nefiind limitați în drepturile și obligațiile lor de regulile instituției parlamentului (parlamentul este un cadru instituțional, fără a putea îngrădi vocația parlamentarului de a fi direct în serviciul poporului).
Guvernul este sub controlul parlamentului pentru „întreaga sa activitate” (art. 109). „Întreaga activitate” înseamnă toate actele guvernamentale: ale guvernului, miniștrilor și instituțiilor subordonate, nelimitativ, care fac definesc sfera „întregii activități”.
Cum controlează parlamentul guvernul pentru „întreaga activitate”? În primul rând prin procedurile instituției parlamentului (moțiuni, comisii, interpelări etc.). Dar, sunt aceste proceduri limitative pentru parlamentari? Evident, nu. Pentru că parlamentarii sunt ”în serviciul poporului”, iar nu în serviciul parlamentului ca instituție, ei nu au contracte de muncă, ci mandate care izvorăsc direct din votul popular – ei nu sunt angajați ai parlamentului, ci membri săi, cu propriile drepturi și obligații.
Dincolo de dubiu, „în serviciul poporului” parlamentarii pot să se implice în chestiunile sociale și publice, să ia poziții și să-și exprime punctele de vedere, să solicite informații oricărei instituții și să dialogheze cu orice funcționar, în mod nelimitat, în baza mandatului.
În acest context, dialogul cu miniștri este un drept și o obligație a parlamentarilor în exercițiul mandatului lor „în serviciul poporului”, iar miniștri nu au dreptul să-l refuze.
În cazul senatoarei Șoșoacă și europarlamentarului Terheș nu este vorba despre dreptul de a intra în instituțiile statului, ci dreptul lor de a dialoga și a cere lămuriri miniștrilor, fiind „în serviciul poporului”. Ei s-au prezentat la miniștri pentru probleme care țin de exercitarea mandatului. Nu intrarea în instituție este problema, ci refuzul dialogului de către miniștri prin restricționarea accesului.
Dreptul suveran al parlamentarilor de a cere lămuriri și obligația miniștrilor de a răspunde sunt circumscrise principiului constituțional al „colaborării loiale între instituții”, parlamentarii fiind instituții constituționale, ca și miniștri.
Care este modalitatea de întâlnire între un parlamentar și un ministru? Se poate face în sediul ministerului? Evident, ministerele sunt instituții publice. În situații de urgență, cum este și cea a protestului minerilor aflați în subteran în pericol de a-și pierde viața, sunt legitime întâlniri între parlamentarii aflați ”în serviciul poporului” și miniștri pentru a găsi soluții? Cu siguranță da! Nu este vorba de un drept, ci de o obligație a parlamentarilor.
Puteau să refuze miniștri dialogul cu parlamentarii? Nu! Întâlnirea ca atare putea fi programată de comun acord în funcție de program, dar DE URGENȚĂ! Pentru că erau în joc viețile unor oameni nedreptățiți de guvern! Principiul colaborării loiale între instituții este cadrul generic, iar refuzul miniștrilor reprezintă o conduită neconstituțională și culpabilă. Diana Șoșoacă și Cristian Terheș veneau direct din Valea Jiului, O ACTIVITATE ÎN LEGĂTURĂ CU MANDATELE LOR!
Tentația puterii executive de a confisca puterea legislativă este extrem de periculoasă: tentația excluderii poporului de la execițiul puterii politice! Nu poate fi acceptat! De aceea, acțiunea celor doi parlamentari este extrem de importantă.
O întrebare în plus, care duce și la o altă chestiune, conexă: de ce membri guvernului se află de facto sub comanda Președintelui României, când aceștia nu se află sub controlul său constituțional, ci al Parlamentului? Președintele nu are nevoie în România de azi să intre în Guvern și Ministere, ci cheamă la ordin, fără temei legal! Cu atât mai mult parlamentarii au obligația să-și exercite mandatele „în serviciul poporului”, să fie instaurată Constituția, iar celelalte instituții să colaboreze loial, fiind, altfel, în afara poporului!
Aceasta este în primul rând o problemă de drept constituțional și de funcționare a democrației!
%d blogeri au apreciat: